Paşi pe drumul spre unitatea Germaniei - cronologie

După deschiderea mai multor puncte de trecere a frontierei între cele două Germanii, la 11 noiembrie 1989, mulţimea fericită, purtând artificii, s-a instalat pe Zidul Berlinului Bild vergrößern După deschiderea mai multor puncte de trecere a frontierei între cele două Germanii, la 11 noiembrie 1989, mulţimea fericită, purtând artificii, s-a instalat pe Zidul Berlinului

La 3 octombrie 2007, Germania aniversează 17 ani de la reunificare. Alegeri falsificate, un val de plecări fără precedent şi de demonstraţii de masă în 1989, au dus în câteva luni la căderea Republicii Democrate Germane (RDG). După demisia în 18 octombrie 1989 a lui Erich Honecker, şeful statului şi partidului est-german, şi după căderea Zidului Berlinului în noiembrie 1989 a început un proces rapid de reunificare. Iată câteva dintre principalele etape:

9 noiembrie 1989

Günter Schabowski, membru al Biroului Politic al Partidului Socialist Unit (SED) a menţionat „în treacăt“, la o conferinţă de presă, că RDG tocmai şi-a deschis graniţele. Puţin mai târziu, mii de cetăţeni ai RDG asaltează punctele de trecere a frontierei. Zidul Berlinului cade după 28 de ani de existenţă.

13 noiembrie 1989

Hans Modrow, şef al SED pentru districtul Dresda, este însărcinat de către Camera Populară cu formarea unui nou guvern. La demonstraţiile care aveau loc în zilele de luni şi care ţineau de luni de zile, apar deja bannere pe care se poate citi „Germania patrie unită“.

3 decembrie 1989

Sub presiunea militanţilor de bază ai SED, Biroul Politic al SED şi Comitetul Central demisionează în bloc.

7 decembrie 1989

Masa Rotundă – un organism alcătuit din reprezentanţi ai noilor şi vechilor partide şi organizaţii – se reuneşte sub conducerea reprezentanţilor bisericii pentru a găsi modalităţi de ieşire a ţării din criză.

19 decembrie 1989

Cancelarul Federal Helmut Kohl (UCD) soseşte în prima sa vizită oficială în RDG. În Dresda este primit cu entuziasm. Mulţimea scandează: «Helmut, Helmut» şi «Germania patrie unită».

15 ianuarie 1990

Aproape 2 000 de demonstranţi iau cu asalt sediul securităţii de stat (Stasi) din Berlinul de Est. 100 000 de persoane demonstrează în faţa clădirii.

28 ianuarie 1990

Reprezentanţi ai vechilor şi noilor partide ai RDG ajung la un acord privind formarea unui guvern de tranziţie. Reprezentanţi ai mişcărilor civice participă la Masa Rotundă.

1 februarie 1990

Primul ministru Hans Modrow depune la Camera Populară/Parlament un proiect pentru unificarea celor două Germanii, bazat pe neutralitate militară şi structuri federale.

7 februarie 1990

Guvernul Federal decide să propună imediat Republicii Democrate Germane începerea negocierilor privind uniunea monetară.

18 martie 1990

În RDG au loc primele alegeri libere, câştigate clar de alianţa conservatorilor în frunte cu Uniunea Creştin-Democrată (UCD).

12 aprilie 1990

Prima Cameră Populară, rezultată în urma unor alegeri libere, îl alege pe Lothar de Maiziere (UCD) în funcţia de prim-ministru.

23 aprilie 1990

Coaliţia guvernamentală de la Bonn convine asupra bazelor unui Tratat privind uniunea monetară.

5 mai 1990

Prima rundă de convorbiri „2+4“ reuneşte la Bonn miniştrii afacerilor externe din SUA, URSS, Marea Britanie, Franţa, RFG şi RDG. În centrul dezbaterilor se află tema reunificării.

18 mai 1990

Semnarea Tratatului de uniune economică, monetară şi socială. Pentru Helmut Kohl, este vorba de „naşterea unei Germanii libere şi unite“.

1 iulie 1990

Intră în vigoare uniunea monetară. RDG adoptă marca germană. Se desfiinţează controalele de la graniţele dintre cele două Germanii.

2 iulie 1990

In Berlinul de Est încep consultările pentru cel de-al doilea Tratat, Tratatul Unificării.

16 iulie 1990

Helmut Kohl şi preşedintele Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, anunţă o modificare decisivă în chestiunea alianţei militare. După reunificare, Germania va rămâne membru al NATO.

22 iulie 1990

Parlamentul est-german aprobă legea privind reintroducerea sistemului landurilor în Republica Democrată Germană.

23 august 1990

Parlamentul est-german decide ca Republica Democrată Germană să adere la Republica Federală Germană, la 3 octombrie.

31 august 1990

În Berlinul de Est se semnează Tratatul de unificare germano-german, aprobat de Bundestag şi de Parlamentul est-german la 20 septembrie, cu o majoritate de două treimi.

24 septembrie 1990

Republica Democrată Germană părăseşte Pactul de la Varşovia.

1 octombrie 1990

Germania îşi dobândeşte deplina suveranitate. Drepturile speciale ale Aliaţilor în Berlin încetează cu începere din 3 octombrie.

3 octombrie 1990

La ora 00.00, drapelul german negru-roşu-auriu este arborat în faţa clădirii Reichstag-ului din Berlin, în sunetele imnului naţional. Sute de mii de persoane sărbătoresc unificarea Germaniei pe străzile Berlinului şi în multe alte oraşe.

Sărbătorirea Unităţii Germane la 3 octombrie 1990 în faţa clădirii Reichstagului. Tineri sportivi arborează steagul german în aplauzele mulţimii Bild vergrößern Sărbătorirea Unităţii Germane la 3 octombrie 1990 în faţa clădirii Reichstagului. Tineri sportivi arborează steagul german în aplauzele mulţimii